Sumarul unui nou an pandemic. Romanian Fiber Optic Conference 2021, între realitatea virtuală și realitatea fizică

În ultimii 2 ani, viața fiecăruia dintre noi s-a îndepărtat de normalul pe care obișnuiam să îl cunoștem. Trăim vremuri incerte, vremuri care ne solicită capacitatea de a ne îndeplini obiectivele prin barierele ce au apărut odată cu pandemia de coronavirus. În acest context al schimbărilor inopinate, nici Romanian Fiber Optic Conference nu s-a mai desfășurat în cadrul convențional bine cunoscut.

Romanian Fiber Optic Conference 2021 a avut parte de o desfășurare cu totul aparte. Astfel, specialiștii din domeniul telecomunicațiilor s-au reunit ca în fiecare an la începutul lunii martie, de data asta însă, în mediul virtual. Totuși, eforturile depuse de organizatori s-au concretizat și prin organizarea fizică a conferinței, ce a avut loc pe 29 septembrie la Ramada Plaza, în București.

„Networks convergence and last-mile network in Romania. Issues. Challenges. Solutions” a fost subiectul anului 2021. Privind retrospectiv, în 4 martie 2021, lui Cornel Bărbuț, vicepreședinte AFOR și moderator al sesiunii online, i s-au alăturat:

• AFOR- Sorin Bogdan, președinte AFOR
• Reichle & De-Massari – Cezar Lovin, Manager România
• Camusat- Cătălin Diaconescu, Business Development Manager
• TeledataNET – Dinu Dragomir, Director General

În 29 septembrie însă, numărul participanților a crescut îmbucurător:

• Sorin BOGDAN, președinte AFOR
• Vincent GARNIER, Director Executiv FTTH Council Europe
• Florin Adrian DRAGOMIR, ANCOM
• Constantin MITACHE, Director Executiv AMR
• Adrian RĂCĂȘAN, CEO Netcity Telecom
• Cătălin DIACONESCU, Camusat
• Iuliana CHIREA, General Manager ASRO
• Alin Marian TROCEANU, Prysmian
• Hristo Krilchev, Reco
• Marius Ionescu, Micromedia
• Marian Anghel, Duraline
• Cezar Lovin, Reichle & de Massari

Subiectele ambelor întâlniri au fost următoarele:

• Convergența rețelelor (open access, reducerea costurilor). Cum ar putea fi partajate rețelele existente? Cum ar putea coexista într-un șanț comun celelalte utilități și fibra optică?
• Dezvoltarea fibrei optice în România (până în 2025)
• Rețelele de fibră optică din interiorul clădirilor. Propuneri și soluții.

 Pe baza acestor subiecte, au fost întreținute dezbateri pentru a se ajunge la următoarele concluzii:

• Convergența rețelelor poate fi materializată prin construirea canivourilor din beton armat, soluție care va ajuta autoritățile locale în procesul dezvoltării rețelelor de fibră optică.
• În cazul soluției last-mile, există premisa conectării prin fațadă (responsabilitate care revine autorităților locale).
• Deși există reglementări legale privind partajarea infrastructurii existente  și obligația pentru noile clădiri de a fi prevăzute cu infrastructură fizică interioară, în practică aceste reglementări nu își găsesc aplicarea imediată.
• Este nevoie de o normă specifică privind regimul folosirii traseului în cazul partajării infrastructurii.
• În cazul clădirilor noi, ai căror dezvoltatori sunt obligați să prevadă infrastructurile fizice, ar trebui stabilit prin normative tehnice un număr minim de tubete pentru acomodarea operatorilor (minimum 3). În completare, ar trebui dezvoltate și normative tehnice care să reglementeze un număr minim de fibre optice pentru fiecare apartament, pentru ca altfel să existe o singură infrastructură fizică interioară care să nu fie doar tubeta, ci chiar fibra optică.
• În ciuda costurilor implicate la nivelul resursei umane privind realizarea coexistenței fibrei optice cu celelalte utilități, lucrurile pot fi simplificate la nivelul orașelor printr-o organizare de șantier comunal.
• Pandemia a evidențiat nevoia oamenilor de a avea acces la informație
• Industria și domeniul fibrei optice au nevoie de conștientizarea importanței educației celor ce lucrează în telecomunicații în vederea sporirii calității lucrărilor.
• Competiția nefondată dintre furnizorii de servicii (canalizare/ gaz/ energie etc.) micșorează șansele succesului convergenței rețelelor. În acest caz, autoritățile locale dețin puterea mijlocirii interacțiunii dintre operatorii de rețele.
• Infrastructura este fizic încărcată de cabluri inactive care îngreunează dezvoltarea rețelelor, iar în acest sens ANCOM a anunțat finalizarea registrului infrastructurii și publicarea lui, abordarea fixării unui tarif pe stâlpi la nivel național, iar Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării urgentează obținerea certificatului de urbanism și a autorizației de construire în format digital, ceea ce ușurează dezvoltarea rețelelor aeriene.
• Este nevoie de noi reglementări legislative pentru ca rețelele de FTTH de la nivel local să fie declarate utilitate publică (ceea ce ar duce la eligibilitate privind obținerea de finanțare din fonduri europene).
• Primăriile din localități medii care au întreprins demersuri și lucrări de migrare a rețelelor în subteran trebuie mediatizate și transformate în exemplu de urmat.
• Fibra optică, telecomunicațiile ar trebui  încadrate ca utilitate publică.
• Rețele de fibră optcă trebuie construite de persoane calificate, ceea ce solicită crearea unei infrastructuri corespunzătoare pentru resursele umane (diriginți de șantier, verificatori de proiecte, experți în telecomunicații) care să dea randament și să asigure calitatea lucrărilor.
• Autoritățile guvernamentale trebuie să realizeze metodologia de aplicare a legii infrastructurii nr. 159/2016 și să actualizeze normativul 18/2001 privind curenții slabi.
• Autoritățile locale trebuie să își asume responsabilitatea construirii infrastructurilor fizice în exterior și interior, respectiv responsabilitatea coordonării lucrărilor civile.
• Operatorii- ar trebui să realizeze un sistem deschis de instruire și certificare a resursei umane în vederea extinderii rețelelor de fibră optică până în 2025, să investească în Școala Duală și să realizeze programe de cercetare în domeniul fibrei optice.
• Furnizorii (de servicii, de materiale) ar trebui să realizeze un plan adecvat lucărilor de fibră optică și să investească de asemenea în instruirea personalului.

Mai departe, dacă în cadrul întâlnirii din martie, participanții și-au prezentat produsele companiilor pe care le reprezintă în România în format video, în septembrie, produsele au fost expuse și prezentate în format fizic.

Încheiem această scurtă aducere aminte, acest epilog al Romanian Fiber Optic Conference 2021 prin a vă mulțumi pentru sprijinul oferit fizic și online. La bună vedere în realitatea virtuală sau fizică!